Am vorbit zilele acestea cu un tanar care de ani de zile a lucrat in fundatii, a ajutat neconditionat si tot ce a facut a fost numai din dragul de a fi alaturi si inconjurat de oameni. Lucreaza ca terapeut pentru copiii autisti, insa salariul sau este minim pe economie si nu reuseste sa isi gaseasca rostul in aceasta lume.
Se descurca foarte greu. Urmarit de un trecut nu prea fericit, Caldararu Constantin este un tanar de 35 de ani, venit din provincie. A crescut la casa de copii, impreuna cu ceilalti frati ai sai de care acum nu mai stie nimic. Vrea sa lupte pentru o locuinta, “un loc unde sa imi pot aduna fratii. Nu mai stiu nimic de ei, imi este dor.” Dupa ce a plecat de la casa de copii a stat un an la o manastire unde a fost foarte bine ingrijit.
S-a gandit sa vina la studii in Bucuresti. Opt ani a studiat, insa recunoaste ca a studiat atat, are doua mastere, si din motivul de a avea acces la camin.
A spus ca daca ar descrie viata lui ne-ar spune doar atat : “Nu am spus in viata mea cuvintele mama si casa, desi mi-as fi dorit din suflet sa o fac.”
Familia lui a avut de la inceput probleme, tatal a fost alcoolic si a ajuns sa isi ucida sotia intr-un act de completa manie si inconstienta. Cu toata aceasta tragedie, copiii au fost la puscarie sa isi viziteze tatal,, apoi…fiecare pe drumul lui.
O poveste trista care isi gaseste rezolvarea in patru pereti, carora Constantin sa le spuna “acasa”. Are nevoie de un ajutor. Doarme in parcuri si apoi pleaca la munca.
“Uneori mai si intarzii sau nu ma prezint, fiindca sunt murdar si trebuie sa gasesc pe cineva sa ma ajute cu un dus. Este foarte greu, imi este si rusine de starea in care ma aflu.”
Il gasiti pe Constantin la numarul de telefon 0723 854 308
Donatii puteti face direct in contul lui: RO36BRDE240SV26687822400